Placinta cu varza

Salutare dragilor,

Sub influenta dorului de casa, am facut aceasta placinta, care place la multa lume, iar alta lume nici nu o suporta. Spun asta, pentru ca nici eu nu vroiam sa o vad cand mai mergeam pe la bunici pe la tara, insa acum nu ma mai satur de ea. 

Ingredientele nu sunt multe si deloc scumpe, poate de aceea este o reteta foarte populara la noi in tara.

Aluatul l-am facu cu:

380g faina alba

250ml apa calduta

o lingura buna de unt sau untura topita

o lingurita de zahar

o lingurita de sare

o lingurita de drojdie uscata

Puteti sa il faceti in masina de paine sau la mana, in felul urmator: in apa calduta se varsa sarea, zaharul drojdia si apoi faina, iar cand aluatul e aproape format, se toarna si untura sau untul topit. Se framanta bine vreo 15 minute si apoi se lasa in jur de o ora la crescut la loc ferit de curent si calduros.

Am observat ca daca il mai lasam cateva ore la frigider, devine mai fraged si mai usor de manevrat, peste noapte e si mai bine.

Dupa ce am facut aluatul, trecem la umplutura, care traditional este doar varza calita cu mirodenii, eu am decis sa o imbunatatesc putin, adaugand o ceapa rosie tocata, un catel de usturoi, o mana de costita afumata, si cateva ciuperci.

Varza murata sau acra cum se mai zice in alte zone ale tarii, se toaca marunt si se pune intr-un vas cu apa, pentru a mai scapa din sare si acreala. Apa o mai schimbam din cand in cand, in final cam dupa vreo 2-3 ore putem sa o stoarcem si sa o punem la calit. Dar inainte de a pune varza, calim putin costita afumata, apoi ceapa rosie, usturoiul si ciupercile, tocate marunt toate. Nu uitati sa condimentati cu sare, piper, cimbru si ce va mai place voua :) oricum, gustati in final, daca nu e bun de mancat asa, nu va fi bun nici in placinta.

Trecem la asamblare cu aluatul impartit in portii de marimea care o doriti, eu l-am facut in 3 parti, la cantitatile date.

Am intins aluatul foarte bine, pana ajunge la o grosime de maxim 3mm, o sa va dati voi seama la un moment dat cand e gata. Apoi ungem marginile cu ou batut si incepem sa imprastiem compozitia, care apropo, trebuie sa o lasati sa se racoreasca.

Rulam totul strans pana se formeaza niste cornuri ca in poza.

 Le ungem bine cu ou batut pentru luciu si rumeneala frumoasa, iar ca un bonus, presaram susan, mac sau chimen.

Da la cuptorul incins la 180-200 grade, cam 45 minute sau pana cand se rumenesc frumos.

In final trebuie sa arate asa.

Pofta mare si spor la gatit!

Piure de cartofi cu avocado

Salutare dragilor,

Nu stiu daca va place piureul de cartofi, dar eu va arat azi o reteta care sigur va va face sa il incercati, macar din curiozitate, daca nu din placere.

Ma gandeam azi, in timp ce faceam de mancare, cu piure de cartofi bineinteles, ce-ar fi sa pun si un avocado in el. E gustos, e sanatos, n-are ce sa fie rau. Luasem un saculet la oferta si deja incepuse sa se coaca bine in cosul de pe dulap. 

Am pus la fiert doi cartofi de marime normala, curatati si taiati cubulete, ca sa fiarba repede. 

Cand cartofii au fiert, am taiat si avocado-ul in cubulete peste cartofii fierbinti si scursi de apa, bineinteles. Proportia cartofi/avocado este la latitudinea fiecaruia, in functie de cat de mult ii place acest fruct.

Atentie, daca veti cumpara avocado strict pentru acest piure, luati pe cei mai copti, sa intre degetul in ei.

Am pus un praf de sare, unul de piper si o lingurita de unt (se poate chia fara unt, pentru ca avocado-ul il inlocuieste foarte bine) si i-am luat apoi la pisat. Am adaugat si o ceasca de lapte, dar aici masura e dupa "feeling", trebuie pus cat sa iasa piureul cremos si compact, nu flescait si apos.

 Si apoi la amestecat vanjos cu telul, acesta sparge din cocoloase si da o textura cremoasa si aerata. 

Avocado-ul i-a dat piureului un gust mai "fresh" si o textura foarte matasoasa, diferita fata de cel simplu.

Intotdeauna gustati preparatul final pentru a fi asezonat corespunzator.

Pofta mare si astept parerile voastre aici pe blog, daca v-a placut sau nu.

O zi buna va doresc!

Un fel de "Parmentier"...

Salutare dragilor si La multi ani pe anul asta,

Iata-ne si cu prima reteta din 2014 de care nu sunt chiar 100% multumit, pentru ca am facut-o in viteza si nu am studiat bine reteta inainte si am facut ceva diferit fata de cum trebuia, dar o voi relua si sper ca va iesi bine data viitoare.

Se numeste "Parmentier" in franceza sau "Shepherd's pie" in engleza, ma rog, asta am vrut sa iasa, nu a iesit chiar asa, dar totusi buna.

In tava in care am facut-o eu am folosit asa: 

vreo 6 pulpe de pui mai zdravene (in mod normal se foloseste carne de miel sau francezii folosesc mai mult carne de rata, facuta la foc mic vreo 4-5 ore)

vreo 4 cartofi albi marisori

un morcov

un catel de usturoi mare

o lingura de unt si un strop de lapte pentru piure

vreo 2-3 linguri de pesmet condimentat

Pentru inceput se curata si se taie cartofii si morcovul cubulete si se pun la fiert in apa cu sare, tot aici adaugam si catelul de usturoi. 

 Apoi condimentam pulpele si le prajim la foc mic in bere sau vin, intr-o tigaie cu capac, pana devin fragede si se desprind singure de pe os.

(Aici am gresit eu, trebuia facut un fel de ostropel mai gros din carnea asta, cu ceapa, usturoi, si niste legume verzi, gen mazare, fierte in vin rosu si bine condimentate)

Oricum principiul de asamblare e acelasi, se rupe carnea de pe os, se face piureul din cartofi cu morcov si usturoi, apoi se pun in straturi.

O ungem cu putin unt sau ulei si asezam fasiile de carne, apoi intindem piureul peste carne si presaram pesmet pe deasupra. Dat fiind ca eu doar am prajit carnea si nu am facut cu sos, a iesit putin cam seaca, nu cum trebuia.

Se poate acoperi cu o folie si pastrata in frigider pana la 2 zile, cand vrem sa o servim, o bagam la cuptor, la foc mediu pentu 20-30 minute.

Sper sa va fi inspirat cu acesta retea usor de facut.

Un an cu pofta mare va doresc!